Sistemul m-a înfrânt!
Scris de
Cu cât încerc să fiu mai veselă și mai binedispusă, cu atât viața se încăpățânează să îmi de-a câte un șut în dos. Pe lângă faptul că n-am nici un strop de speranță în a mă gândi, măcar, să cumpăr o casă, din lipsa unui girant, nici o bancă nu dă credite fără să vii cu un girant iar eu… nu am pe nimeni aici, care ar fi dispus să facă așa ceva pentru mine. Pe urmă, cu cât m-am încăpățânat să dau peste cap chestia asta cu măritișul în Spania, în micuțul nostru orășel, sub nici o formă nu voi putea, pentru că ar trebui să cheltui pe acte în jur de 1000 de euro și, deși majoritatea actelor le face mama, în Bacău, tot trebuie să merg până la ambasadă pentru niște tâmpenii de hârtii, pe care le pot lua numai de la ei, care și alea costă, evident!
Din lipsă de timp, de bani, de oboseală… mă dau bătută! Sistemul m-a înfrânt! M-am săturat să tot dau email-uri aiurea, la care să nu îmi răspundă nimeni, sau să îmi răspundă sec… nu se poate! Sunt sătulă să tot sun aiurea și să tot caut pe cineva, sau vreo instituție care mi-ar fi de ajutor… nimănui nu îi pasă. Atâta timp cât vii cu ”sacul de galbeni” ești în topul listei, dacă nu, NU! Chiar și aici, în afara României, românii știu să profite îndeajuns de mult, pentru orice serviciu acordat compatrioțior lor.
Cel mai probabil vom face cununia civilă acasă, atunci când vom avea două săptămâni libere. Și acolo voi avea de umblat dar voi merge eu și voi rezolva, voi avea timp să le fac eu pe toate, în timpul pe care îl voi avea. Ideea de a mă întoarce acasă mi-ar fi plăcut să fie liniștită, să stau cu familia, cu noua familie, să vă văd pe voi, să văd locurile de care mi-e dor. Voi încerca să le fac pe toate. Deocmdată nu pot face decât să mă rup de tot, să încerc să nu mă mai gândesc la nimic și să ies din starea asta de melancolie.
Nu sunt disperată să mă mărit sau să devin soție, pentru că putem sta împreună și fără acte… doar că am făcut niște planuri, eram atât de entuzismați de chestia asta, am luat până și verighetele și mă deranjează, enervează când nu îmi iese ceea ce îmi propun să fac.
Sunt cu moralul la pământ, sunt obosită, terminată și nu am chef de nimic. Să nu credeți că toamna e de vină pentru starea mea… aici nu mai vine toamna, încă sunt 30 grade, zilnic. Acea ploaie, de la începutul lui septembrie, m-a păcălit.
Sper ca voi să fiți mai optimiști și mai pozitivi decât mine…
Later edit… știu cum să îmi ridic moralul… am un plan magnific… vi-l prezint, mai pe larg, în zilele următoare 
© 2011, Roșcata. Toate drepturile rezervate. Dacă tot vrei să mă citezi măcar pune sursa.
Intotdeauna se gasesc solutii pentru iesirea din criza.
Trebuie doar sa avem rabdare si sa nu disperam, viata le aranajeaza pe toate…mai devreme sau mai tarziu. Cum e mai bine. 
Si la mine e groaznic de cald, chiar si octombrie se anunta canicular.
S’a schimbat total clima
Am doi prieteni care locuiesc/muncesc tot in Spania, si au fost nevoiti sa vina acasa vara asta pentru a face nunta aici. Nu i-am intrebat daca au fost in aceeasi situatie ca a ta, dar probabil au preferat sa faca nunta aici pentru ca era mai usor sa vina ei din Spania decat sa se duca acolo toata familia de aici.
Atunci cand vrei sa faci nunta mare, cu toata familia, e de preferat sa o faci acasa. Noi am vrut ceva simplu, doar civil, doar noi si 2 martori.
Si acasa daca vom face tot nu voi avea timp de toate. Certificatul prenuptial- rezervare si umblat, starea civila- rezervare si umblat, schimbat pasaportul si buletinul- rezervare si umblat. Nu stiu daca voi avea timp in 2 saptamani sa le fac pe toate, mai ales stiind cum se misca cei din Ro.
Stii care e parte grozava? Ca nu te vei da batuta, garantez asta.
Intr-un fel sau altul o scoateti voi la capat , ai sa vezi .. turturica. 
Nu e vorba de a ma da batuta ca asta nu se va intampla niciodata dar nu tine de mine… daca ar fi dupa mine, noi, am merge maine si am face o chestie
Avem de asteptat
Stiu ca unele nu tin de noi, tine de noi daca continuam sa luptam pt.ceea ce vrem sau nu. Oricum cu rabdare inainte!
… si eu sper
subscriu la ce a scris Nice
pana la urma lucrurile se aseaza si se rezolva, iar rezolvarea va fi in favoarea vostra
asa-i cateodata, ne incearca toti nervii
Curaj, capul sus! Cand toate vor fi gata, veti rade de aceasta perioada! Important e ca sunteti impreuna si va sustineti reciproc.
Toate se intampla cu un motiv. Sa nu fii trista.. Verighetele va vor veni pe degete si-n Romania. Plus ca aici puteti rezolva totul mai repede. Iti faci toate actele alea, de care ziceai, in regim de urgenta platind ceva in plus… Si uita-te la cealalta jumatate a paharului, aia plina
. Ii veti avea langa voi, intr-un moment mare, pe cei dragi!
cum foarte bine ai spus deja, fuck the sistem! nu merge facut pasul cum se doreste, foarte bine si fara pasul facut cum se planificase, merge si acasa, important e cuplul, voi ca unul, traiul, convietuirea, intelegerea, muncile voastre acolo, nu musai oficierea legaturii pentru taxari in plus, pierdere de timp, nervi si bani acolo!
revino la simtiri mai bune decat starea descrisa aici si try to be happy, step by step!
Pacat ca sistemul e asa cum e, dar nu trebuie sa renunti, pana la urma se va rezolva totul…ai sa vezi.
Toate tristetile si supararile sunt urmate de o mare bucurie,asa ca sa vezi dupa supararea asta a voastra ce bucurie mare va asteapta la colt
)) Va tin pumnii si sigur o sa aveti o super nunta in Ro 
Ce fain
)) acum vad ca la avatarul meu “pus din oficiu” ca nu aveam unul ales,am emoticonul cu limba scoasa,chiar preferatul meu 
)) Vezi…trebuia sa comentez la tine ca sa am o mica bucurie 
)
Ma bucur ca ti-ai mai revenit. Te cred ca iti este greu, te inteleg perfect. Dar stai linistita, totul se va rezolva. Vei vedea.
Și cică toți suntem europeni.
Măcar ăsta să fie rostul UE, să ușureze astfel de momente.
Sper să fie toate bine.
Încercați să vă organizați, să vă ajute rudele și prietenii din țară cu programări, cu totul stabilit, ca numai să veniți, să mergeți repede unde trebuie și să terminați mai repede.
Va multumesc mult pentru sustinere, tuturor
Uite, de aia scriu eu si imi vars nervii aici, voi ma ajutati mereu sa vad partea plina a paharului, va multumesc mult de tot
birocratia asta !!!am buletinul expirat si tot nu ma incumet sa-l schimb.simpla vizita la militie ma face sa suport o amenda decat sa stau pe holurile de la “judet”
Si eu ar trebui sa ma intorc anul viitor, in tara, sa imi schimb pasaportul si tare mi’e teama ca ma vor praji de zile.
nu si daca ai cativa euro cu care sa “deschizi usa”
Da, mereu se ajunge la asta. Fara spaga nu faci nimic in Ro.
Bancile un grup gurman de mafioti infecti
Curand vor stapanii totul pentru ca lumea a devenit dependenta de banci.
In fiecare bine exista o masura egala de rau, viceversa fiind asemeni egal adevarata
Diferenta dintre bucurie si tristete, fericire si disperare, chiar si intre lumina si intuneric sunt iluzorii. Toate, mai putin cele din urma
, sunt emotii ce se nasc in noi atunci cand au loc evenimente menite a schimba mediul inconjurator intr-un mod in care ne este agresata “zona de siguranta”.
Mintea este singurul dusman adevarat pe care omul l-a avut sau il va avea vreodata pentru ca doar ea, in lipsa confortului pe care falsa certitudinea a sigurantei viitorului i-o poate da, ne aduce in viata nesiguranta, frica, mania, pizma, deznadejdea…
Mintea are o nevoie constanta de certitudini scalabile la care sa se raporteze, si pentru ca acestea nu exista cu adevarat, ea le plasmuieste in permanenta.
Ceea ce simte fiecare atunci cand mintea sa percepe modificari in spatiul sau de confort, depinde doar de maturitatea cu care a invatat sa abordeze viata.
Orice eveniment poate fi o mare povara sau o mare usurare, functie la ce anume este raportat. Daca il raportam la asteptari mai mari, este normal ca emotia trezita sa fie una negativa (frustrare, suparare, dezamagire, manie), dar daca dimpotriva este raportat la altenative percepute ca fiind mai greu de suportat , emotiile pe care le naste sunt cel putin neutre (usurare, resemnare, impacare) daca nu chiar pozitive (intelegere, recunostinta, exaltare).
Si ca sa nu ma indepartez asa cum imi sta in obicei ;(sau sa lungesc prea mult, iti propun un exercitiu de imaginatie care sa-mi sustina argumentatia, folosind exact cele enumerate de catre tine.
Primul motiv de frustrare ridicat este imposibilitatea de achizitie a unei locuinte in Spania, din lipsa unor giranti. Da-mi voie te rog sa-ti semnalez ca obstacolul invocat de tine, chiar daca se gaseste pe lista celor necesar a fi solutionate, nu este nici pe departe motivul real pentru care tu consideri ca iti este i
Eu am trait experienta de a achizitiona o locuinta in strainatate, si char daca locatia este diferita, conditiile impuse sunt aceleasi in UE. Daca atat tu cat si partenerul tau sunteti eligibili din punct de vedere al scorului de credit, tipului de contract de munca, vechimea acestuia, pragului de salarizatre, un eventual avans minim de 5-10% din valoarea achizitiei, giratii ar constitui doar o formalitate.
Inchipuie-ti ca ati indeplini toate aceste conditii, ati gasi casa pe care v-o doriti si ati semna actele, ati plati avansul si ati mai investi intr-o cosmetizare decenta, in mobilier, unul din voi ar gasi un job part time temporar care sa va permita cheltuiala suplimentara, intr-un cuvant ati deveni proprietari de fapt, pentru ca de drept, institutia financiara care v-a imprumutat ramane proprietara imobilului pana cand acesta este achitat integral.
Odata ce ati trecut peste tioate acestea, va veti gasi in pozitia de a fi legati pentru jumatate din viata de locul acela, pentru ca plata lunara pe care sunteti constransi sa o respectati, va va rapi libertatea de a alege tipul si conditiile in care sunteti dispusi sa munciti, va va restrange optiunea micilor capricii de care va bucurati acum, va va presa constant sa performati mai mult si mai bine , fara a avea insa timp la dispozitie pentru instruire sau scolarizare suplimentara.
Cu toate aceste neajunsuri, daca putem sa le numim asa, care constituie in fapt pretul pe care unii il considera corect sau suportabil in schimbul noului statut dobandit, imagineaza-ti ca pe parcursul celor 30 de ani, cat dureaza plata integrala a creditului si a dobanzilor aferente care in mare insumeaza de patru ori suma imprumutata, viata va rezerva evenimente atat de natura sa va incurajeze, cat si de natura sa va incerce si intareasca caracterul.
Imagineaza-ti ca in urmatorul an, veti trai bucuria de a fi parinte, bucurie umbrita insa de tristetea pierderii unuia din parintii vostri. Cu toata presiunea platilor lunare, la care se adauga aceea data de faptul ca tu va trebui sa renunti la o parte din timpul dedicat muncii in copilului, ramane in sarcina partenerului sa suplimenteze venitul pe care tu nu il mai poti sustine.
Un deces in familie in astfel de momente este de natura sa impinga presiunea la o extrema in care trebuie sa fii foarte puternic, matur si echilibrat pentru a gasi resursele necesare pastrarii calmului si a judecatii necesare depasirii unor astfel de momente tragice…. Presupune apoi ca in urmatorii cinci ani, pretul locuintelor va continua sa scada treptat, cea pe care ati acizitionat-o voi, pierzand poate 30% din valoarea de achizitie…. Mai imagineaza-ti ca piata muncii va suferi in continuare criza acuta data pe de o parte de migrarea masiva a productiei catre China, India si in general catre tari ce au costuri de productie mai mici, iar pe de alta parte de continua inlocuire a muncii prestate de om cu cea automatizata.
Tote acestea sunt efecte ale avansului tehnologic si a constantei cresteri in nr a populatiei la scara globala, precum si a altor factori ce sustin o reactie de tip cascada in conditiile extreme de stres la care este supus sistemul social si cel economic, ambele obsolete si disfunctionale. Vedem deja aceste efecte in tarile tinerei Uniuni Europene (vezi Grecia).
Imagineaza-ti in acest cadru ca unul din voi va fi astfel nevoit sa se intoarca cu copilul(copiii) in Romania pentru a scadea costurile de subzistenta, iar celalalt sa ramana si eventual sa caute munca suplimentara pentru a sustine aceste costuri… . Trec cativa ani si lucrurile par sa nu se redreseze, ba chiar apar si alte evenimente de natura sa creasca factorul de stres sau nemultumire, lunghile despartiri, constantele neajunsuri zilnice, o operatie de polipi sau apendicita a copilului, boala unui alt parinte, etc…
Ce se intampla in scenariul pesimist prezentat de mine, daca cel ce a ramas sa munceasca, va suferi un accident de natura sa-l imobilizaza pt o perioada de 6, 8 luni.?!?
Acesta este doar un scenariu extrem insa prezentand o situatie foarte posibila care viata ne confrunta…
Referitor la nunta, pot sa te asigur ca aveti nevoie doar de cartile de identitate si certificatele de nastere traduse si supralegalizate pentru cununia civila.
Pentru preschimbarea actelor si recunoasterea casatoriei in Romania aveti ce-i drept de alergat de trei ori mai mult, insa aceasta este o alta poveste care se intampla dupa eveniment…
Eu am avut acum doi ani cununia civila pe o insula in Grecia, organizata in exact trei zile de la sosirea pe insula de unul singur, deoarece am vrut sa fie surpriza pt sotia mea… in conditiile in care certificatul ei de nastere era in Romania, banii erau de asemeni limitati, era pentru prima oara cand ambii calcam pe insula respectiva, nu cunosteam nici procedurile necesare, nici limba,… insa mi-am dorit cu adevarat din suflet sa se intample si am scos-o la capat… iti pot povesti mai mult despre asta cu alta ocazie
Un link la un montaj scurt al pozelor de la eveniment pe care l-am dedicat sotiei mele pe blogul propriu cu o luna in urma, cu ocazia celei de-a doua aniversari gasesti aici http://goo.gl/HhQhX sau pe profilul de facebook aici (http://goo.gl/ztC6Y).
Motivul pentru care ti-am impartasit toate acestea devine mai clar in cele ce urmeaza
…
In urma cu patru ani, cu cateva luni inainte ca aceasta situatie a crizei monetare sa ajunga in atentia presei si sa afecteze pentru prima oara piata imobiliara, ma aflam in pozitia de a lupta petru achizitia unei case in UK impreuna cu cea care la vremea respectiva imi era sotie.
Imagineaza-ti ca am reusit sa achizitionam imobilul nu mai tarziu de trei ani de la data la care am imigrat, reusita ce putea fi considerata la vremea respectiva o adevarata performanta. Inchipuie-ti mai departe ca in nu mai mult de sase luni de la achizitia acesteia, am pierdut aproape treizeci de mii de GBP investiti in materiale, manopera fiind in intregime efectuata in regie proprie insa de o valoare mai mult sau mai putin egala cu cea a materialelor, pretul caselor in UK scazand in perioada respectiva cu exact 30%.
Pe langa neplacuta situatie, am realizat si faptul ca mariajul meu era doar o iluzie de care ma agatam, asa ca am decis sa las totul in urma si si vin in tara pentru a-mi reface viata si pentru a pune bazele unei afaceri care sa-mi permita la un moment dat sa ma stabilesc pe insula la care visez de zece ani deja.
Long story short, casa din UK este in continuare administrata de fosta sotie, chiria obtinuta acoperind ratele din banca si cam atat.
Ajuns in Romania cu buzunarul gol si gust amar, mi-am inghitit frustrarea, si cu eforturi si sacrificii din partea parintilor am pus o afacere pe picioare pe care am fost nevoit sa o sustin o buna perioada, datorita conditiilor vitrege datorate mai susnumitei crize care nu m-a iertat nici aici.
La aproape un an jumatate de la intoarcerea in tara, am plecat in Grecia in concediu impreuna cu noua mea partenera de viata pe care o cerusem de sotie nu cu mult in urma si cu mare parte din prietenii nostri.
Imprejurarile ideale, m-au determinat sa iau in calcul posibilitatea unei restranse ceremonii (surpriza pentru cea ce urma sa-mi fie sotie), in intervalul acestui concediu. Mi s-a parut cea mai romantica alegere pe care o puteam face, si am facut tot ce-mi statea in putere pentru a reusi.
Imagineaza-ti in continuare ca in dimineata in care trebuia sa plecam din tara, partenerul de afaceri ce imi datora o plata restanta suficienta pt acoperirea cheltuielilor asa cum le evaluasem in mare, decide sa nu o mai faca.
Nu o sa intru in detalii.. cert este ca am facut pe naiba si am imprumutat o fractie din ceea ce imi bugetasem, suficienti pentru un concediu de doua saptamani, dar nu pentru o nunta, bani cu care am plecat cu o zi intarziere fata de prietenii ce erau deja in parte ajunsi la locatia unde ii anutasem ca are loc evenimentul, fara ca acolo sa fie facut nici un demers in acest sens.
In doar trei zile am reusit sa pun la punct o nunta minunata, char daca la ora 2.30 viitoarea mireasa inca plangea ca nu are lenjeria intima potrivita, singurul detaliu scapat din vedere, nunta fiind programata la ora 6.30.
In mod ironic in ziua respectiva era o sarbatoare similara cu zilele sau hramul orasului, toate magazinele fiind inchise…. Nu ma intreba ce a trebuit sa fac pentru a gasi si convinge proprietarul unuia din cele doua magazine cu lenjerie de calitate de pe insula sa vina de acasa special pt asta, cert este ca la ora 17.30 ajungeam si eu la hotelul care era 30min distanta de locatia evenimentului pentru a ma pregati si eu in sfarsit sa arat asa cum se astepta de la un mire
Cu o intarziere de doar 40 min, evenimentul a avut loc si a fost cu siguranta cel mai reusit si romantic din toate cele la care am avut onoarea si sansa sa particip.
Motivul pentru care iti impartasesc toate astea sta in ironia la care viata ne supune constant, in acest moment fiind abandonat intr-un oras in care m-am mutat recent pentru a o sustine in proaspata cariera si in care am ramas privind in gol umerasele atarnand in dulapul pe care l-am gasit asemeni privirii mele…gol.
In cele zece zile cat am fost la munte cu doi amici pentru a-mi regasi linistea de care aveam nevoie, sotia mea care a ales sa nu ma insoteasca, nesuportand conditiile vitregi pe care camping-ul in natura le ofera, a decis ca noua cariera nu ii satisface exigentele, iar sotul care a sustinut-o nu merita nici macar o discutie matura, fata in fata care sa lamureasca situatia inainte de a lua decizia ca pedeapsa pentru iesirea programata cu sase luni in urma si pentru refuzul acestuia de a avea contact cu orice eventuala situatie sau problema de ordin administrativ pe perioada cat era plecat.
Asa cum vezi, in viata se pot intampla lucruri mai grave decat piedica achizitiei unei case care departe de a-ti oferi securitatea unui camin, iti creaza un cadru de constrangeri si renuntari, iar amanarea sau schimbarea locatiei unui eveniment atat de important poate fi doar modul in care “Universul” se asigura ca ambii sunteti cu adevarat hotarati si determinati in directia pe care planurile voastre o urmeaza.
Cum sunt la randul meu tot din Bacau, nu ezita sa-mi spui daca aveti nevoie de orice sprijin pentru organizarea fericitului eveniment in situatia in care veti decide sa il tineti acasa.
Cu precizarea ca povestea mea a intentionat sa-ti prezinte si variante mai “grave” poate decat cele cu care tu te confrunti acum, avand doar scopul de a crea un cadru la care raportata, situatia ta nu mai pare chiar atat de gri
, permite-mi doar cateva din intelegerile personale care au ramas in urma experientelor traita pana acum… 
De multe ori uitam sa ne bucuram astazi ingrijorati pentrut maine sau melancolici fata de ieri.
Singurul moment in care poti schimba atat viitorul cat si trecutul(macar in termenii filosofici ai ispasirii), este ACUM. Nu uita sau evita sa-l traiest cu toata fiinta…
O viata esuata este una consumata in griji, frici, pareri de rau sau indecizii…
Regretul de a nu fi incercat, este infinit mai greu decat acela de a nu fi reusit. Ori de cate ori iti este greu sa decizi, ignora tot ce incearca mintea sa iti spuna si aculta-ti inima. Ea este singura care isi aminteste viitorul..
Cu rugamintea de a ierta lungimea textului si desele abateri, da-mi voie sa inchei acum cu un citat care m-a ajutat de fiecare data sa iau decizia corecta atunci cand totul parea fara sens pentru mai bine de un deceniu.
Sper sa poata face si pentru tine acelasi lucru.
“ Lo que el viejo estaba diciendo no tenía mucho sentido para el
muchacho. Pero él quería saber qué eran esas «fuerzas misteriosas»; la hija del comerciante se quedaría boquiabierta con esto.
-Son fuerzas que parecen malas, pero en verdad te están enseñando cómo realizar tu Leyenda Personal. Están preparando tu espíritu y tu voluntad, porque existe una gran verdad en este planeta; seas quien seas o hagas lo que hagas, cuando deseas con firmeza alguna cosa, es porque este deseo nació en el alma del Universo. Es tu misión en la Tierra…
El Alma del Mundo se alimenta con la felicidad de las personas. O con la infelicidad, la envidia, los celos. Cumplir su Leyenda Personal es la única obligación de los hombres. Todo es una sola cosa. Y cuando quieres algo, todo el Universo conspira para que realices tu deseo. “
EL ALQUIMISTA – Paulo Coelho
Sistemul m-a infrant…?!?!
Really?…C’mmon… please… Cea mai slaba scuza pe care o poate cineva gasi atunci cand vrea sa renunte inainte de a incepe….
Freud te-ar intreba daca esti absolut sigura ca asta este ceea ce vrei sa faci acum in viata? Nu asa in general, vreodata, ci in momentul asta… azi…
O librarie impresionanta in spaniola gasesti aici:
http://www.elmistico.com.ar/
Prin sistemul m’a infrant am vrut sa spun ca birocratia, din Romania, este de rahat, chiar si in afara tarii, si ca prefer sa astept sa facem in tara cununia civila si atunci imi pot schimba buletinul si pasaportul mai usor.
Imi pare rau pentru tot raul prin care ai trecut dar presupun ca toate aceste intamplari te’au facut mai puternic. Ma bucur ca o persoana cu astfel de experienta de viata si’a facut timp sa ma viziteze pe mine si iti multumesc pentru asta. Sper sa mai tinem legatura.
Cu siguranta…
Raul prin care trecem este tot spre binele nostru, pentru ca el ne tine treaza sensibilitatea la suferinata celorlalti, si doar amintirea lui ne face sa putem aprecia cu adevarat fiecare lucru frumos care ne apare in viata.
Sistemul este asa in cea mai mare parte datorita noua, celor ce preferam sa intoarcem capul si sa ne refulam frustrarile asupra celor din jur in loc sa acceptam realitatea asa cum este ea si sa ne asumam responsabilitatea pentru fiecare actiune sau inactiune proprie. Si nu ma refer la faptul ca toata lumea ar trebui sa candideze atunci cand nu are cu cine vota sau sa iasa in strada atunci cand guvernul aproba ordonante aberante si abuzive. Ma refer la a nu accepta mizeriile angajatorului doar pentru ca se gesesc din ce in ce mai putine locuri de munca, la calitatea muncii prestate de fiecare indiferent de remuneratie, ma refer la pastrarea unei pozitii ferme ori de cate ori suntem pusi in pozitia sa ne compromitem sistemul de valori, la actionarea in instanta sau sesizarea organelor abilitate ori de cate ori suntem in pozitia de victima, indiferent de modul in care acestea isi fac datoria, la adoptarea unei pozitii atunci cand suntem martorii unei nedreptati, chiar daca nu e indreptata impotriva noastra, pentru ca neluand pozitie, nu avem nici un drept sa asteptam asta de la ceilalti atunci cand victimele suntem noi, ma refer la a ajuta neconditionat aproapele indiferent de natura problemei, daca sta in puterea noastra sa o facem, doar pentru ca putem, ma refer la toate acele lucruri marunte care insumate ne fac viata mizerabila zi dupa zi. Ma refer la zambetul pe care il putem oferi celor ce trec pe langa noi zilnic i locul grimasei sau cutei care arata frustrarea mintilor chinuite. Ma refer la cerul, norii, soarele si luna pe care am renuntat sa le mai privim in favoarea sireturilor gri ce leaga pantofii care zilnic ne poarta pasii obositi in deriva…
Pentru ca schimbarea sa se manifeste in afara noastra, e absolut necesar ca inainte ea sa aiba loc in sufletul fiecaruia din noi . Cauza nici uneia din problemele pe care noi credem ca le avem nu se afla inafara noastra, toate se afla in noi si acolo este locul unde trebuie sa facem ordine pentru ca ordinea sa se manifeste si inafara noastra.
Succes in tot ce ti-ai propus, patreaza-ti pacea in inima si zambetul pe buze pentru ca sunt cele mai de pret daruri pe care iti sta zilnic in putere sa le imparti in jur. Si nu uita ca daca pot ajuta cu absolut orice atunci cand sunteti in tara, va fi placerea mea sa o fac. Multumesc pentru timpul pe care ti-l rapesti zilnic, daruindu-l celor care te citesc. Sa ne auzim cu bine
Speram ca totul se va termina cu bine
, am vazut ca acum stai in Bucuresti.
Eu multumesc tuturor ca ma ajuta sa trec peste anumite momente si anumite stari, pentru ca, aici, nu prea am cu cine sa vorbesc si astfel ma refugiez pe blog.
Cine stie, poate ne’om vedea candva
Apropo, frumoasa miresica ta, va sta foarte bine impreuna