Archive for bani
Între muncă și timp liber
Posted by: | ComentariiZilele astea am primit frumoasa veste cum că vom munci tot weekendul, pentru a putea fi liberi de pe 5 până de 9, cât ține Săptămâna Sfântă, toate astea pentru o singură mașină, pentru o piesă care are termen limită. Următoarele 2 luni vor continua așa, până apare o piesă nouă, când va începe un nou termen limită.
Deh! De parcă nu aș fi obișnută cu munca asta… După 4 ani, deja, m-am obișnuit să nu pot avea un concediu, sau niște zile libere când vreau eu. Așa zisa mea vacanță, pentru că nu se poate pune ca și concediu, este atunci când sunt sărbători: o săptămână în aprilie, fiind Moros și Cristianos, două săptămâni în august și o săptămână de sărbători, în decembrie, plus alte 2 sau 3 zile de sărbătoare, în decursul anului. Dar stai! Povestea continuă… →
Drumul vieții, o șosea interminabilă…
Posted by: | Comentarii
De ceva timp mă tot gândesc să o luăm de la capăt. Mă încearcă un sentiment de aventură și parcă, parcă, mă bate gândul să îl urmez. Parcă m-am săturat să nu am timp de nimic, doar să muncesc, zi de zi, fără pic de timp liber. Munca asta a mea mă scurge de puteri și certurile cu șeful meu devin din ce în ce mai dese. Mereu trebuie să fie ceva care lui să nu îi convină, deși eu sunt singura care a fost dispusă să meargă in weekend-uri, atunci când a fost nevoie. M-am săturat de încercările lui, prostești, de a ne face să credem că este singurul care poate oferi un loc de muncă stabil și că nicăieri, in alta parte, nu sunt locuri de muncă disponibile. M-am săturat să trăiesc ¨ziua cârtiței¨. Simt cum viața trece, pe lângă mine, suflându-mi în ceafă amenințător.
Dar stai! Povestea continuă… →
Dilema…
Posted by: | Comentarii
Daca ti’as ridica un altar, ce as pune la baza?
Liniste totala…
Posted by: | ComentariiAnul trecut, in august, am acceptat provocarea de a ma muta singura, stiind ca trebuie sa o iau de la 0. Zero insemnand, fara tv, fara electrocasnice multe, fara internet, fara radio, chestii de astea. Ma trezeam dimineata, faceam cate ceva prin casa, plecam la munca, ma intorceam seara si pana mancam, pana faceam dus, deja era 12 si ma bagam la somn. In weekend, plimbari lungi, umblatul prin casa cu laptopul dupa 1 gram de wireless free
, duminica stateam mai toata ziua in bucatarie facand mancare si prajituri. Asta a durat cam…4 luni pana a aparut tv’ul iar netul dupa aproximativ 5 luni. Dar stai! Povestea continuă… →
Banii sau dragostea?
Posted by: | ComentariiCum ar fi viata fara iubire, fara cineva care sa iti fie aproape, cineva cu care sa te poti bucura de o reusita sau pe umarul caruia sa iti plangi greutatile si supararile? Cum ar fi viata fara un strop de iubire, fara fluturi in stomac si fara tresarirea inimii atunci cand vezi persoanele dragi tie? Cum ar fi viata, doar in alb si negru, fara un strop de culoare? Cum ar putea cineva sa traiasca fara a simti fiorii dragostei si caldura sarutului pe buzele sale? Cum am putea trai fara toate astea?
Ce rost ar mai avea viata daca ar fi facuta sa traiesti in singuratate?
Cineva m’a intrebat, odata, daca as fi pusa in situatia de a alege, intre cariera sau dragoste, ce as alege… bani sau dragoste?Ai alege sa fii iubita si sa iubesti dar sa nu traiesti pe picior mare, din punct de vedere financiar, sau ai alege sa iti faci o cariera de succes, fara a mai avea timp de tine si de trairea dragostei?
De ce poti face doar aceste doua alegeri? Deoarece, pentru iubire, faci multe sacrificii, multe compromisuri iar pentru munca, la fel.
Eu as alege dragostea in schimbul banilor pentru ca sunt o persoana dependenta de iubire. Tu, daca ai fi pus in situatia de a alege intre cele doua, ce ai alege, cariera sau dragoste?
Mi'e sila, uneori, de'ai nostri!
Posted by: | Comentarii
In fiecare sambata, am obiceiul de a face cumparaturi pentru toata saptamana.
Am mai spus ca sunt super incantata ca in acest oras nu mai sunt romani in afara de noi? Ei bine, asta imi placea in draci!
Bun, deci, merg eu sambata la cumparaturi cu Omul, rasete si barfe ca de fiecare data, ca si’asa nu ne intelege nimeni! Facem cumparaturile si iesind ne oprim putin sa isi aprinda Cristi o tigara. In fata supermarketului vad o femeie stand jos, pe bordura, cu un carton in fata spunand ceva de genul ca n’are bani, barbatul e bolnav, n’are bani de chirie si de mancare. Dupa scris mi’am dat seama din prima ca nu e spaniola, dupa ce ne’a auzit vorbind in romaneste a si prins grai si a inceput sa se milogeasca. Eu nu dau bani la cersetori, niciodata, mai ales dupa ce l’am vazut pe unul care avea, cica, un picior lipsa si dupa ce a primit ceva banuti s’a ridicat, a scos piciorul de sub el si a plecat in prima crasma, asa nu, frate! Ei bine, de atunci nici nu ma mai uit la ei. Daca cumva am ceva de mancare la mine, gen, sandvich, dau, dar bani, categoric nu! Si plecam noi fara a o baga in seama… mancare nu a vrut, evident! Stau pe urma pe ganduri si ii spun Omului, cum naiba au ajuns astia aici?! Cand eu ma bucuram ca nu sunt nici macar romani in acest orasel apar acesti cersetori, ca si’asa au spaniolii o parere prea buna despre romani, not! Au mai fost anul trecut cativa tigani intr’un oras alaturat si au spart magazine si au furat, pana i’a prins politia si i’a trimis inapoi. Unde nu dai de astia?! Unde? Sa nu mai spun ca aceasta femeie care cersea in fata supermarketului nu avea absolut nimic, nici un handicap, era perfect sanatoasa. Daca mai mergea doua strazi ajungea in poligonul industrial si isi cauta, naibii, de munca!
A doua zi pe insula…
Posted by: | ComentariiAstazi, vineri, este tot zi de sarbatoare, Vinerea Sfanta, si cum multa lume este libera, insula este absolut plina de oameni, mai ales ca s’a incalzit simtitor si este vremea numai buna de plaja. Astazi am vizitat portile fostei fortarete, am intrat putin in apa, ne’am jucat putin prin nisip, ne’am intalnit putin cu domnul de ieri, care ne’a povestit din istoria insulei, am vizitat biserica, muzeul si am probat din preparatele specifice acestei zone.
Pe insula se gasesc un dispensar, un muzeu micut, o scoala, un mic port, un teren de fotbal, 3 parcuri, o statie de epurare a apei si canalizare buna. Pe plaja sunt instalate, la fiecare 50 metri, dusuri pentru cei care ies de pe plaja. Partea nepopulata a insulei constituie rezervatie naturala si este partea mai mare a insulei. Singurele trei cladiri sunt fie nelocuite, fie sunt monumente sau obiective istorice sau de interes national: farul, turnul de veghe si ruinele unei case, fosta ferma pe care se bazau, intr’o vreme, locuitorii insulei. Biserica are o arhitectura impresionanta dar, din pacate, este in renovare si nu am putut intra.
Ceea ce m’a uimit mai mult a fost ca am vazut foarte multe pubele de gunoi si, pentru ca se construiesc din ce in ce mai multe locuinte, acum, cand santierele sunt inchise din cauza sarbatorilor, toate utilajele si materialele sunt adunate intr’un singur loc si imprejmuite de un gard de sarma. Usile caselor sunt larg deschise, pentru ca nu exista teama si probabil nici vreun istoric al furturilor de insula. Indicatoarele strazilor sunt facute intr’un mod unic si hazliu iar casele au inscriptionate deasupra usii numele locuitorilor. Toata lumea este vesela si deschisa, cei care locuiesc aici sunt obisnuiti cu lume noua si nu dau vreo importanta curiozitatii acestora. Am mai aflat ca, daca am vrea sa facem scufundari de langa tarm, cu o bucata de paine stransa intr’o mana, pestii ne vor inconjura si vom avea posibilitatea sa vedem multe specii.
Astazi am hotarat sa probam ceva nou, in materie de gastronomie, si am papat minunatia de paella, apoi ca desert, la fel ca si ieri, ananas cu crema catalana si zahar ars. La final de masa n’i s’a servit, din nou, cate un paharel de bautura digestiva.
Va urez de pe acum un Paste cat mai fericit si linistit, inconjurati de familie si de cei dragi.O imbratisare si multe urari de bine!
* poze găsiti aici






