Notă pentru voi!

Vă mulțumesc pentru vizită!

Scriu pentru mine, dar și pentru voi. Mă bucur atunci când văd că vă interesează ce spun eu. Și vă mulțumesc... și pentru asta!

Archive for plaja

May
12

Scrisoare de departe

Posted by: | Comentarii (18)

Dragii mei,

Să trecem la lucruri mai vesele, pentru că veștile proaste mă întristează în mare fel și mă fac să mă gândesc la mine, că eu sunt bolnăvioară mai mereu.

So… gata, mi-a venit noul meu baby boo boy :-X , notebookul Acer Aspire One 772. Mi-e puțin cam dificil acum, la început, până mă obișnuiesc cu dimensiunile astea micuțe. Pe lângă faza cu dimensiunile, nu am alte probleme cu el.  Are memorie de 4 gb, baterie de 6 celule Li-ion, care ma tine 7 ore, 320 Gb de spatiu pe hard, procesor dual-core de 64 biți, tab cu multi-gesture, scroll pe tab, si multe alte lucruri, la care nu ma prea pricep eu, dar, cică, e de bine! E numai bun pentru ce fac eu!

Se mișcă repede pe net, nu am probleme cu el, e finuț, ușor, cântărind doar 1,40 kg. Are 3 intrări de usb, hdmi, iesire pentru tv, iesire pentru mufa de căști, microfon, card reader 5 în 1, neavând cd/dvd player. Cei drept e că e mai mult pentru femei, decât pentru bărbați, bărbații simțindu-se bine cu un laptop mai mare și mai spațios :-D . Dar stai! Povestea continuă… →

May
01

Update de mai

Posted by: | Comentarii (23)

Acum, că tot am rămas fără laptop, am început să mă ocup mai mult de casă, am făcut iar brânzoaice (sunt câteva poze pe facebook), ne-am plimbat mult, am văzut multe filme, iar la finalul zilelor dansăm de nebuni prin casă…

Într-una din zile, când am ieşit la plimbare, am găsit nişte copaci cu flori de liliac şi am luat şi eu o crenguţă mică, să îmi pun în cameră :-D . Miroseau atât de bine, mai ales după ploaie!


Ieri m-am trezit şi cu Omul cu nişte crini frumoşi în braţe, când s-a întors din oras… my pretty special man :-X ! Dar stai! Povestea continuă… →

Mar
01

Primul ghiocel

Posted by: | Comentarii (37)

Și am ajuns, deja, la prima zi din luna martie, parcă ieri era 1 ianuarie 2012…

Aici se văd semnele primăverii, copaci înfloriți, căldură și ziua și seara, se întunecă mult mai târziu, micile vietăți se dezmorțesc și încep să prindă grai, parcul e plin de copii, la plimbarea de seară, din weekend, întâlnim mai multă lume, care iese la o mică plimbare, ceea ce până acum o săptămână nu se întâmpla; mereu eram singuri prin oraș, după orele 22:00.

În acest weekend, dacă putem, vom ieși puțin în Alicante, am auzit că, deja, plaja e plină la amiază, apa nu e caldă, dar lumea stă la soare. În weekend, cică, vor fi 20 de grade, așa că se anunță plimbăreală multă :-D . Dar stai! Povestea continuă… →

Aug
08

Două zile ca ghid turistic

Posted by: | Comentarii (15)

Zilele astea am avut ca invitați, pe meleagurile noastre, pe fratelui lui Cristi, soția, cumnatul, finul, fina și copilul lor. Am fost ca un fel de ghid turistic și a fost frumos, mai ales că fiecare vroia altceva. Stăteam câte jumătate de oră, în a se decide unde mergem, pentru a-i mulțumi pe toți. Ador genul ăsta de oameni, toți vor același lucru iar unul trebuie să NU fie de acord. La un moment dat, am zis că urcăm puțin pe munte și i-am dus tocmai până la castel, sus, în Alicante. Nu am făcut mult, numai o oră jumate. Eu mai urcasem de vreo 3 ori. Au vrut să urce cu liftul, dar unde mai era distracția, cum mai vedeau tot orașul de sus, cum mai simțeau puterea vântului asupra fălcilor, așa că le-am spus că nu urcăm până sus, decât când a fost mult prea târziu să ne mai întoarcem :-D … i konw, i am a little devil. Anyway, sus, la castel, le-a plăcut la nebunie. Chiar dacă, până acolo, cu siguranță, mi-au spus de toate cele… mai ales când au văzut că se putea urca și cu mașina… puțină mișcare nu strică nimănui, așa-i? Dar stai! Povestea continuă… →

Jul
24

Cănuţă, om sucit

Posted by: | Comentarii (21)

Se spune că pe 1 august intru în concediu, timp de două săptămâni. De ce am zis - se spune- pentru că, al meu șef își schimbă părerea, de pe o zi pe alta. De fapt, de la un minut, la altul. Mă enervează în draci genul ăsta de oameni. Bre, gândește o mie de ori și stabilește o singură idee!!!

Miercuri, șeful meu mă asigură că sfârșitul acesta de săptămână, sigur, nu muncim. Joi îmi spune că voi veni doar eu, sâmbătă dimineața, până pe la 12. Joi seară, chiar înainte să plec acasă, mă sună și mă asigură că sâmbătă voi veni, program normal, de la 14 la 22. Vineri îmi spune ca, duminică, sigur sunt liberă… îmi fac niște planuri. Sâmbătă, aflu de la colegul meu că duminică vom munci, toți, program normal. El nici măcar nu a fost în stare să îmi spună, m-a sunat tot înainte de a pleca acasă… să se asigure că știu… de duminică. Cică, dacă terminăm restul comenzilor care au mai rămas până joi, vineri nu vom mai veni la muncă și, până pe 15, intrăm în concediu, sigur! Oare de ce nu prea îmi vine să îl cred? Dar stai! Povestea continuă… →

Jul
09

Body burning…

Posted by: | Comentarii (22)

Mda, și am avut vineri ziua liberă și am plecat, dis de dimineață, spre mare. Am ajuns acolo, ne-am cremuit noi bine (mai ales știind că suntem, amândoi, albi ca varul și nu se prinde, niciodată, soarele de noi, ci doar ne înrosim și revenim la culoarea inițială), ne-am bălăcit puțin și apoi am lenevit, pe șezlong, sub umbrelă. Mi-am luat o revistă și vreo patru ore au trecut ca printr-un pocnit din degete. Eram convinsă că soarele nu a ajuns la mine, stând doar la umbră… bucuroasă îmi strâng totul și plecăm spre mall, să mai cheltuim ceva bănuți, mai ales că erau reduceri! Dar stai! Povestea continuă… →

Jun
15

Plan de vacanta

Posted by: | Comentarii (20)

Pentru vara aceasta am planificat cele 2 saptamani libere in asa fel incat sa nu stau nici macar o zi fara sa fac ceva. Trebuie sa recuperez aceste 3 luni (mai, iunie, iulie) in care nu am avut nici un liber. Probabil, programul de vara va incepe in a doua saptamana din august, sau prima, depinde de Domnul Sef. Conteaza doar ca voi avea 2 saptamani, in care nu ii voi mai auzi vocea si asta este MINUNAT! Am si mare nevoie de o pauza, deja incep sa ma gandesc doar la asta, la zilele in care voi sta pe plaja, pe sezlong, o zi intreaga, fara nici un stres… mmm… nici nu am apucat sa vad marea anul acesta, desi e foarte aproape de mine.

Asadar, programul de vara va incepe cu: Dar stai! Povestea continuă… →

May
23

Liniste totala…

Posted by: | Comentarii (0)

Anul trecut, in august, am acceptat provocarea de a ma muta singura, stiind ca trebuie sa o iau de la 0. Zero insemnand, fara tv, fara electrocasnice multe, fara internet, fara radio, chestii de astea. Ma trezeam dimineata, faceam cate ceva prin casa, plecam la munca, ma intorceam seara si pana mancam, pana faceam dus, deja era 12 si ma bagam la somn. In weekend, plimbari lungi, umblatul prin casa cu laptopul dupa 1 gram de wireless free :-D , duminica stateam mai toata ziua in bucatarie facand mancare si prajituri. Asta a durat cam…4 luni pana a aparut tv’ul iar netul dupa aproximativ 5 luni. Dar stai! Povestea continuă… →

Apr
22

A doua zi pe insula…

Posted by: | Comentarii (0)

Astazi, vineri, este tot zi de sarbatoare, Vinerea Sfanta, si cum multa lume este libera, insula este absolut plina de oameni, mai ales ca s’a incalzit simtitor si este vremea numai buna de plaja. Astazi am vizitat portile fostei fortarete, am intrat putin in apa, ne’am jucat putin prin nisip, ne’am intalnit putin cu domnul de ieri, care ne’a povestit din istoria insulei, am vizitat biserica, muzeul si am probat din preparatele specifice acestei zone.

Pe insula se gasesc un dispensar, un muzeu micut, o scoala, un mic port, un teren de fotbal, 3 parcuri, o statie de epurare a apei si canalizare buna. Pe plaja sunt instalate, la fiecare 50 metri, dusuri pentru cei care ies de pe plaja. Partea nepopulata a insulei constituie rezervatie naturala si este partea mai mare a insulei. Singurele trei cladiri sunt  fie nelocuite, fie sunt monumente sau obiective istorice sau de interes national: farul, turnul de veghe si ruinele unei case, fosta ferma pe care se bazau, intr’o vreme, locuitorii insulei. Biserica are o arhitectura impresionanta dar, din pacate, este in renovare si nu am putut intra.

Ceea ce m’a uimit mai mult a fost ca am vazut foarte multe pubele de gunoi si, pentru ca se construiesc din ce in ce mai multe locuinte, acum, cand santierele sunt inchise din cauza sarbatorilor, toate utilajele si materialele sunt adunate intr’un singur loc si imprejmuite de un gard de sarma. Usile caselor sunt larg deschise, pentru ca nu exista teama si probabil nici vreun istoric al furturilor de insula. Indicatoarele strazilor sunt facute intr’un mod unic si hazliu iar casele au inscriptionate deasupra usii numele locuitorilor. Toata lumea este vesela si deschisa, cei care locuiesc aici sunt obisnuiti cu lume noua si nu dau vreo importanta curiozitatii acestora. Am mai aflat ca, daca am vrea sa facem scufundari de langa tarm, cu o bucata de paine stransa intr’o mana, pestii ne vor inconjura si vom avea posibilitatea sa vedem multe specii.

Astazi am hotarat sa probam ceva nou, in materie de gastronomie, si am papat minunatia de paella, apoi ca desert, la fel ca si ieri, ananas cu crema catalana si zahar ars. La final de masa n’i s’a servit, din nou, cate un paharel de bautura digestiva.

Va urez de pe acum un Paste cat mai fericit si linistit, inconjurati de familie si de cei dragi.O imbratisare si multe urari de bine!

 

* poze găsiti aici

Apr
21

Prima zi pe insula…

Posted by: | Comentarii (0)

Dimineata ma trezesc la 5:45, ca sa am timp destul pentru a prinde autobuzul de 7, spre Alicante. Ajungem in statie si aflam ca trebuie sa stam pana la 10, pentru ca nu vine pana la ora aceea nici un alt autobuz. Ne uitam unul la celalalt si spunem: “Ce poate fi mai rau?” , numai bine mergem si mancam si apoi ne intoarcem in statie. Se face ora 10, ne urcam in autobuz, ajungem la jumatea drumului si, ca niciodata, trebuie sa schimbam autobuzul, pentru ca cel in care eram noi aveam o problema. Ok!, m’am enervat, amuzat, si spun iar: “Ce poate fi mai rau?”. Ajungem intr’un final, dupa o ora, in Alicante, cu speranta ca vom prinde vaporul spre insula. La 11 si ceva ambele vapoare erau  ancorate la cheu, cata bucurie pe mine! Ma bag in vorba cu capitanul si ma anunta ca vaporul pleaca la 12:15 spre insula. Numai bine, zic, mergem si luam pranzul. Ne intoarcem, dupa un timp si ne anunta ca nu mai pleaca la 12:15, ci la 13 :30, deci stai iar pe acolo, cu bagajele dupa noi… imi spun, din nou: “Ce poate fi mai rau de atat’?”… ei bine, se poate!… a inceput sa ploua, dar torential, si noi nu aveam umbrela la noi. CE POATE FI MAI RAU DE ATAT??? Alerg spre un chiosc sa cumpar o umbrela, ne udam leoarca, uitandu’ne, spre mare, dupa vapor. Pe la 13 si peste jumate apare si vaporul, ne imbarca si imi spun: “Sper, sa nu ma astepte ceva mai rau decat pana acum!” … ei bine, mi s’a facut rau! Cred ca azi a fost o lupta crancena a naturii impotriva noastra, dar am invins pana la urma. S’a oprit ploaia, undeva pe traseu, am ajuns in Tabarca, teferi si nevatamati, si am facut in prima zi o multime de poze, am vazut o multime de lucruri faine, iar maine ne asteapta o noua aventura. Dar stai! Povestea continuă… →

  • Page 1 of 2
  • 1
  • 2
  • >