Notă pentru voi!

Vă mulțumesc pentru vizită!

Scriu pentru mine, dar și pentru voi. Mă bucur atunci când văd că vă interesează ce spun eu. Și vă mulțumesc... și pentru asta!

Archive for soare

Apr
22

Cu biciclete, veverițe și maci

Posted by: | Comentarii (14)

Astăzi am ieșit la o plimbare cu bicicletele, prin poligonul industrial, până la parcul de la capătul orașului. Este cel mai mare parc, dar și cel mai gol; fiind departe de centrul orașului, puțini merg până acolo.

Astăzi am găsit 5 veverițe în parc, am tot încercat să le pozez, dar nu prea vroiau să se apropie de noi. Am pierdut vreo oră în parc, trăgându-ne sufletul, și încă 2 ore de dat la pedale. Vă imaginați că acum suntem, amândoi, întinși pe fotoliu, respectiv canapea, rupți de picioare. Și acum simt cum îmi “pompează” mușchii.

Am plecat spre casă, cu niște nori negri în spatele nostru, dar am ajuns la timp, înainte de a ajunge norii deasupra Castallei. Acum plouă și e cerul atât de gri… cum e posibil ca numai în weekend să fie vremea atât de frumoasă !? Dar stai! Povestea continuă… →

Mar
01

Primul ghiocel

Posted by: | Comentarii (37)

Și am ajuns, deja, la prima zi din luna martie, parcă ieri era 1 ianuarie 2012…

Aici se văd semnele primăverii, copaci înfloriți, căldură și ziua și seara, se întunecă mult mai târziu, micile vietăți se dezmorțesc și încep să prindă grai, parcul e plin de copii, la plimbarea de seară, din weekend, întâlnim mai multă lume, care iese la o mică plimbare, ceea ce până acum o săptămână nu se întâmpla; mereu eram singuri prin oraș, după orele 22:00.

În acest weekend, dacă putem, vom ieși puțin în Alicante, am auzit că, deja, plaja e plină la amiază, apa nu e caldă, dar lumea stă la soare. În weekend, cică, vor fi 20 de grade, așa că se anunță plimbăreală multă :-D . Dar stai! Povestea continuă… →

Jul
09

Body burning…

Posted by: | Comentarii (22)

Mda, și am avut vineri ziua liberă și am plecat, dis de dimineață, spre mare. Am ajuns acolo, ne-am cremuit noi bine (mai ales știind că suntem, amândoi, albi ca varul și nu se prinde, niciodată, soarele de noi, ci doar ne înrosim și revenim la culoarea inițială), ne-am bălăcit puțin și apoi am lenevit, pe șezlong, sub umbrelă. Mi-am luat o revistă și vreo patru ore au trecut ca printr-un pocnit din degete. Eram convinsă că soarele nu a ajuns la mine, stând doar la umbră… bucuroasă îmi strâng totul și plecăm spre mall, să mai cheltuim ceva bănuți, mai ales că erau reduceri! Dar stai! Povestea continuă… →

Jun
21

Culori intre pamant si cer

Posted by: | Comentarii (10)

Imi place mirosul proaspat de dupa ploaie, mireasma de pamant reavăn, cum aerul pare mai proaspat. Dupa ploaie, doar inspirand o singura data simti cum ti se curăţă plamanii. Imi place sa privesc cum fiecare vietate se balaceste in baltoacele lasate de ploaie si, mai ales, imi place sa privesc curcubeul.

Cand eram mica fugeam mereu prin cartier, sa vad de unde incepe curcubeul si unde se termina. Alergam pe toate strazile, in cautarea curcubeului si ma grabeam, mereu, pentru ca stiam ca nu dureaza mult si dispare. Intotdeauna mi-a placut sa admir frumusetea lui, sa analizez fiecare culoare in parte, sa astept pana dispare… De cele mai multe ori, dupa ploaie, ies afara si astept sa apara dar, de cele mai multe ori, nu primesc nimic. Nu am mai vazut de mult timp unul, nu stiu daca e din cauza schimbarilor climatice bruste sau, pur si simplu, nu mai apare. Aici ploua foarte rar si putin cantitativ, poate fi si asta o cauza a lipsei curcubeului.

Am cautat poze pentru a imi aduce aminte de cum arata, cat de frumos da in poze; aveti mai jos cele care mi-au placut mai mult. Dar stai! Povestea continuă… →

Jun
05

Vine ziua de luni…

Posted by: | Comentarii (2)

Dupa  luna mai, in care nu am avut nici o zi libera, sfarsitul acesta de saptamana am fost ceva de genul asta… Dar stai! Povestea continuă… →

Categorii : Frunze de toamnă
May
25

Schimbari bruste asupra mea…

Posted by: | Comentarii (21)

Saptamana trecuta, mai toata lumea se plangea ca ploua. Cred ca a plouat toata saptamana, iar daca nu ploua era frig, vant si cer innorat. In schimb, incepand cu prima zi a acestei saptamani, a iesit soarele, a inceput sa se incalzeasca brusc, temperaturile parca sarind de la o extrema la cealalta. Evident, o data cu schimbarea vremii am inceput sa mananc mai multa inghetata, sa beau mai multa apa rece, sa schimb deja pantalonii si bluzele cu pantaloni scurti, tricouri, maieuri, s.a.m.d. Dupa cum stiti, in perioada asta, sunt predominante schimbarile astea extreme de temperatura si vremea este inselatoare, acum e frig, peste o ora e cald, de iti vine sa dai jos tot de pe tine. In urma acestor stari schimbatoare a vremii am inceput sa ma simt slabita, mai ales din cauza caldurii, sa am dureri de cap, frecvente, sa beau apa cat pentru toata iarna. Facand o paranteza, din cauza durerilor de stomac am renuntat si la bauturile acidulate, beau doar apa si chiar nu ma mai supara deloc stomacul. Pe langa durerile frecvente de cap, nu mai am chef de nimic, nu mai am pofta de mancare, ma dor ochii, nu mai am vlaga, parca! Sunt atat de molesita si lipsita de puteri, dupa o zi de munca, incat adorm doar punand capul pe perna si ma trezesc dimineata, ca niciodata, cu o ora inainte de ora stabilita. Am incercat sa mananc mai usor, sa beau multa, multa apa, sa nu stau in soare si sa nu stau in curent dar nimic nu imi face vreun bine. Partea buna este ca nu am racit, de obicei racesc vara! Am incercat niste ceai caldut sau lapte, seara dar… nimic!

Voi, cum faceti fata schimbarilor bruste de temperatura? Ce efecte au asupra voastra si/sau ce solutii aveti contra acestor stari?

Later edit: dupa ceva research, am ajuns la concluzia ca e doar astenia de primavara-vara, ca’n fashion…

Categorii : Frunze de toamnă
May
23

Liniste totala…

Posted by: | Comentarii (0)

Anul trecut, in august, am acceptat provocarea de a ma muta singura, stiind ca trebuie sa o iau de la 0. Zero insemnand, fara tv, fara electrocasnice multe, fara internet, fara radio, chestii de astea. Ma trezeam dimineata, faceam cate ceva prin casa, plecam la munca, ma intorceam seara si pana mancam, pana faceam dus, deja era 12 si ma bagam la somn. In weekend, plimbari lungi, umblatul prin casa cu laptopul dupa 1 gram de wireless free :-D , duminica stateam mai toata ziua in bucatarie facand mancare si prajituri. Asta a durat cam…4 luni pana a aparut tv’ul iar netul dupa aproximativ 5 luni. Dar stai! Povestea continuă… →

Apr
25

Ploaia…

Posted by: | Comentarii (0)

M’a trezit dimineata un sunet bizar. Ma ridic din pat, deschid usa de la balcon si privesc in zare… ploua, ploua marunt.

Un strop de ploaie atinge usor obrazul meu si deodata imi vin in minte ploile de acasa, ploile in care ieseam afara si ma jucam in namol. Ma intorceam in casa doar in momentul in care tipa mama dupa mine ca eram murdara din cap pana’n picioare. Ploile in care nu ne pasa ca vom raci, nu ne pasa ca ne vom murdari, nu ne pasa de nimic. Imi placea la nebunie sa ma joc in micile baltoace lasate de ploaie, sa construiesc santulete pe marginea strazii si sa privesc cum curge apa dinspre strada spre sant. Stateam in ploaie cu ceilalti copii si cu verisorii si ne jucam, ne jucam in ploaie. Ne placea sa simtim picaturile de ploaie pe pielea noastra fina si catifelata, sa simtim cum se ingreuneaza hainele pe noi si cum se uitau la noi parintii de pe veranda. Ne lasau in ploaie pentru ca era calda si nu raceam aproape niciodata. Asteptam cu nerabdare aparitia curcubeului si ne minunam de fiecare data de maiestria imbinarii culorilor. Pe strada nu mai era nimeni, eram doar noi, cei mici, si parintii care alergau cateodata sa ne prinda si sa ne bage in casa. Ne lasau doar putin, sa ne facem damblaua, pentru a nu ne ruga de ei, toata ziua, sa ne lase afara. Apoi ne faceau repede cate o baita si ne puneau in pat, noi… gandindu’ne, inca, la miracolul ploii… curcubeul.

Imi revin, dintr’o data, din acest vis, si ma bag inapoi in pat… vom iesi mai tarziu la plimbare…

Ce amintiri iti aduc, tie, ploaia?

Apr
22

A doua zi pe insula…

Posted by: | Comentarii (0)

Astazi, vineri, este tot zi de sarbatoare, Vinerea Sfanta, si cum multa lume este libera, insula este absolut plina de oameni, mai ales ca s’a incalzit simtitor si este vremea numai buna de plaja. Astazi am vizitat portile fostei fortarete, am intrat putin in apa, ne’am jucat putin prin nisip, ne’am intalnit putin cu domnul de ieri, care ne’a povestit din istoria insulei, am vizitat biserica, muzeul si am probat din preparatele specifice acestei zone.

Pe insula se gasesc un dispensar, un muzeu micut, o scoala, un mic port, un teren de fotbal, 3 parcuri, o statie de epurare a apei si canalizare buna. Pe plaja sunt instalate, la fiecare 50 metri, dusuri pentru cei care ies de pe plaja. Partea nepopulata a insulei constituie rezervatie naturala si este partea mai mare a insulei. Singurele trei cladiri sunt  fie nelocuite, fie sunt monumente sau obiective istorice sau de interes national: farul, turnul de veghe si ruinele unei case, fosta ferma pe care se bazau, intr’o vreme, locuitorii insulei. Biserica are o arhitectura impresionanta dar, din pacate, este in renovare si nu am putut intra.

Ceea ce m’a uimit mai mult a fost ca am vazut foarte multe pubele de gunoi si, pentru ca se construiesc din ce in ce mai multe locuinte, acum, cand santierele sunt inchise din cauza sarbatorilor, toate utilajele si materialele sunt adunate intr’un singur loc si imprejmuite de un gard de sarma. Usile caselor sunt larg deschise, pentru ca nu exista teama si probabil nici vreun istoric al furturilor de insula. Indicatoarele strazilor sunt facute intr’un mod unic si hazliu iar casele au inscriptionate deasupra usii numele locuitorilor. Toata lumea este vesela si deschisa, cei care locuiesc aici sunt obisnuiti cu lume noua si nu dau vreo importanta curiozitatii acestora. Am mai aflat ca, daca am vrea sa facem scufundari de langa tarm, cu o bucata de paine stransa intr’o mana, pestii ne vor inconjura si vom avea posibilitatea sa vedem multe specii.

Astazi am hotarat sa probam ceva nou, in materie de gastronomie, si am papat minunatia de paella, apoi ca desert, la fel ca si ieri, ananas cu crema catalana si zahar ars. La final de masa n’i s’a servit, din nou, cate un paharel de bautura digestiva.

Va urez de pe acum un Paste cat mai fericit si linistit, inconjurati de familie si de cei dragi.O imbratisare si multe urari de bine!

 

* poze găsiti aici

Apr
21

Prima zi pe insula…

Posted by: | Comentarii (0)

Dimineata ma trezesc la 5:45, ca sa am timp destul pentru a prinde autobuzul de 7, spre Alicante. Ajungem in statie si aflam ca trebuie sa stam pana la 10, pentru ca nu vine pana la ora aceea nici un alt autobuz. Ne uitam unul la celalalt si spunem: “Ce poate fi mai rau?” , numai bine mergem si mancam si apoi ne intoarcem in statie. Se face ora 10, ne urcam in autobuz, ajungem la jumatea drumului si, ca niciodata, trebuie sa schimbam autobuzul, pentru ca cel in care eram noi aveam o problema. Ok!, m’am enervat, amuzat, si spun iar: “Ce poate fi mai rau?”. Ajungem intr’un final, dupa o ora, in Alicante, cu speranta ca vom prinde vaporul spre insula. La 11 si ceva ambele vapoare erau  ancorate la cheu, cata bucurie pe mine! Ma bag in vorba cu capitanul si ma anunta ca vaporul pleaca la 12:15 spre insula. Numai bine, zic, mergem si luam pranzul. Ne intoarcem, dupa un timp si ne anunta ca nu mai pleaca la 12:15, ci la 13 :30, deci stai iar pe acolo, cu bagajele dupa noi… imi spun, din nou: “Ce poate fi mai rau de atat’?”… ei bine, se poate!… a inceput sa ploua, dar torential, si noi nu aveam umbrela la noi. CE POATE FI MAI RAU DE ATAT??? Alerg spre un chiosc sa cumpar o umbrela, ne udam leoarca, uitandu’ne, spre mare, dupa vapor. Pe la 13 si peste jumate apare si vaporul, ne imbarca si imi spun: “Sper, sa nu ma astepte ceva mai rau decat pana acum!” … ei bine, mi s’a facut rau! Cred ca azi a fost o lupta crancena a naturii impotriva noastra, dar am invins pana la urma. S’a oprit ploaia, undeva pe traseu, am ajuns in Tabarca, teferi si nevatamati, si am facut in prima zi o multime de poze, am vazut o multime de lucruri faine, iar maine ne asteapta o noua aventura. Dar stai! Povestea continuă… →

  • Page 1 of 2
  • 1
  • 2
  • >